Chiti la munte

Doua luni - mummy's point of view

Pe scurt, din nou, ca trebuie sa mufez cupilu.

Deci, m-am trezit brusc fara burta. Acum nici nu mai stiu cum a fost cu burta. Ma uit la cate o gravida pe strada, ma mir cat de mare are burtica, si primesc de la al meu cate un "Tu o aveai mai mare". Whaaat? Tu stii ce spui? Eu aveam burtica asa maaaaare? Se pare ca da!

M-am trezit eu fara burta purtatoare de cupil, dar au ramas urmele burtii. Care pare-se, nu vor sa se mai duca. Abdomene ioc. Electrostimulare ioc. Abia peste inca o luna, cica. Asa spun expertii. Am inceput sedintele de masaj. Chinuiala maxima. Ma preling de pe masa dupa o ora de "masaj". Ma rostogolesc de durere. Asa imi trebuie.

Cura de slabire ioc. Ceea ce s-ar traduce in doua kile date jos in o luna jumate si puse la loc in cele cateva zile petrecute la Sinaia. Si iar date jos in ultima saptamana. Cica asta ar fi greutatea mea ideala. Asa a decis un calculator de greutate gasit pe facebook. Ceea ce nu stie calculatorul ala este ca nu este deloc greutatea ideala pentru psihicul meu. Psihicul meu spune ca vreo sase kile in minus l-ar face foarte fericit. Iar eu as avea acces la hainele din dulap. Pentru ca deocamdata nu fac altceva decat sa le admir, cat de frumos stau pe raft. Va mai tin la curent cu evolutia greutatii mele. Si sa nu aud ca arat bine si asa, ca eu stiu mai bine! Standardele referitoare la corpul meu sunt setate cam prea sus, dar asta este. Sunt indulgenta cu oricine altcineva, numai cu mine nu.

Doua luni

Doua luni de David Ioan, aka Biluta. O biluta care a crescut de la 2950 la 5325 si de la 50 de cm la 60 de cm. O biluta cuminte, care doarme si sase ore jumate legate noaptea. O biluta zambitoare si ascultatoare. Biluta noastra. La multi ani, Biluta!

Semne pe cer

Pentru pitici mici si mari

Valentina de la Interesart despre care am mai vorbit aici, si care mi-a daruit niste maci magici, organizeaza pentru puii nostri o serie de ateliere extrem de interesante de stimulare a creativitatii si de alungare a plictiselii! Noi nu o putem aduce pe Chiti sambata, pentru ca domnisoara inspira si expira aer curat de munte impreuna cu bunica ei, dar cred ca ne vom duce noi, chiar si pentru simplul motiv ca vrem sa ne simtim din nou copii pentru cateva ore! Va recomand cu drag sa veniti si voi impreuna cu juniorii!

O sa fim intampinati cu prajiturele de casa bune bune, fructe, limonada, veselie, muzica pentru copii si multa creativitate!

Go Ridzi Go....impreuna cu toti ceilalti ca tine

Dedicatie

Gabriella stie ea ce stie! Ca ne-a dedicat ceva. Care ni se potriveste ca o manusa!!! Multumim doamna!

Ciresel si ciresica

Ciresica vinde mere Ciresel vine si cere Ciresica nu se-ndura Ciresel vine si fura Cate mere a furat Ciresel?

Azi au fost Sanzienele. Nasterea Sf. Ioan Botezatorul. Pentru mine insa ar fi fost ziua bunicii mele de la Cluj. Ar fi facut 82 de ani. Nu a apucat insa. A murit acum 18 ani. Mult, mult prea devreme. Eram la inceputul adolescentei cand a murit si a fost prima data cand am dat fata in fata cu durerea. Durerea adevarata. Pentru ca am adorat-o, am idolatrizat-o. Si nu a fost moment marcant in viata mea, in care sa nu ma sfatuiesc cu ea. As fi vrut totusi sa o am langa mine, sa fie reala si sa imi dea sfaturile care trebuie. Pentru ca stiu ca numai ea ar fi putut sa ma ajute.

Luni a fost ziua lui Radu, dupa cum v-am spus zilele trecute. Si cu ocazia asta am facut o mica masa in familie, impreuna cu parintii lui si cu bunicii de la Brasov. Care au venit mai ales sa il vada pe David, pe Chiti, pe care o adora, si abia dupa sa isi serbeze nepotul. Ce ciudat, cum trecem toti la un moment dat pe planul doi! Stateam si ma uitam la ei, ii admiram pentru ascutimea mintii la varsta lor, pentru faptul ca sunt impreuna de peste cincizeci de ani, pentru faptul ca au trecut prin atatea si ca inca sunt acolo cu noi. In acelasi timp ii vedeam cum varsta isi spune cuvantul, ca repetau de doua, trei patru, ori acelasi lucru, ca se chinuiau sa urce sau sa coboare scarile, ca aveau anumite ticuri specifice varstei si ca se vede ca sunt neajutorati, ca stiu asta si incearca din greu sa faca sa nu se vada.

Si simteam cum ma apuca un dor imens si o tristete fara seaman ca ai mei nu mai sunt. Pe ai mei i-am prins inca in puteri, dar parca luni as fi vrut si eu sa ii vad asa neajutorati. Pentru ca ar fi insemnat ca inca sunt langa mine. Ca au fost in ultimii 21, 18, 16 si 3 ani langa mine. Si am simtit furie si frustrare. Si dupa m-am linistit. E in firea lucrurilor, iar Ubi al meu trebuie sa fie fericit pentru fiecare zi in care vorbeste cu bunicii lui la telefon, si le povesteste ce mai fac Chiti si David. Eu raman cu dorul de ai mei si cu aniversarile care ar fi trebuit sa fie si cu comemorarile care sunt.

La multi ani Buni!

Father and son

Ghiciti ce s-a intamplat in prima poza !

We're back

Doar o parte din noi. Aia bolnavii. Ca am bifat premiere dupa premiere. Filmul evenimentelor nu-l mai stiu cu precizie datorita oboselii acumulate, cert este ca s-au intamplat multe in ultimele zile. Printre care:

• prima criza adevarata de colici. Urlete care au tinut ore in sir, imposibil de calmat sau consolat. Si toate astea datorita mie, care mi-am schimbat complet meniul. Adica am mancat la greu gratar, usturoi si ceapa. Gaze pe sus, gaze pe jos de mai aveam putin si incepeam sa alimentam centrala termica fara probleme. Trei zile si trei nopti, ca in povesti a tinut. Ca in povestile de groaza.
• prima raceala. Venita odata cu criza de colici. Sau urmare a crizei de colici. Biluta a ramas fara voce. Acum plange, dar fara sunet. Parca este pus pe mute. Il vezi cum se inroseste, casca gura a planset si... atat. Liniste. Ti se rupe sufletul, nu alta.
• prima eruptie pe corp. Asta e a mea.
• primul guturai. Asta e tot al meu. O durere in gat ce nu o pot compara cu ce am mai avut in anamneza mea de 32 de ani.

Astea au fost premierele. In rest, conjunctivita lui Biluta de la ochiul stang s-a amplificat odata cu crizele de mai sus, si am ajuns la un moment culminant in care ochiul a ramas lipit. L-am dezlipit intr-un final apoteotic, dupa ce a iesit odata cu deschiderea ochiului si o chestie alb-galbuie abundenta. Cah rau de tot! Dar asta nu a fost tot. Ultima noapte a culminat cu un 39,2, dar si cu un somn de cinci ore dupa ce antitermicul si-a facut efectul. Azi suntem bine. Numai ca nu mai suntem la Sinaia, ci la Bucuresti. Iar asta a fost cadoul lui Biluta pentru taticul lui care ieri a facut 35 de ani.

Margarete

Asa arata tufa de margarete acum doua zile. Acum nu prea mai este. Motivul este unul foarte serios: Nu ma iubeste! Ba ma iubeste! Nu ma iubeste! Ba ma iubeste!........ Intr-un final, a iesit: "Ba ma iubeste!" Aici se tin margaretele, inainte de a se ghici viitorul amoros. Pentru un plus de prospetime. Si nu, nu stiu cine este "Ba ma iubeste!"

Drumuri

Am disparut complet din peisaj. Am deja mai bine de doua zile in care nu am deschis laptopul. Asta nu s-a intamplat nici macar in spital. Noi doi suntem nedespartiti. Eram. Acum scriu de pe cel al lui Ubi. Copilul mare doarme cu Ubi, copilul mic doarme cu Daniela, "mamica" noastra de la Sinaia. Care ne face toate poftele culinare, si care acum nu s-ar mai dezlipi de David.

Aerul curat de Sinaia se simte. Am dormit toti ca niste porcusori, pana la 9 jumate. Copilul mic a batut un record, dormind sase ore legat. Si cand s-a trezit nici macar nu i-a fost foame. A mancat ceva, a dat din maini si din picioare vreo un sfert de ora, dupa care a adormit, pentru inca doua ore. Copilul mare a dormit si el noua ore si jumatate, ceea ce la domnisoara insomiaca este de asemenea un record.

Sase ore legate am bifat si eu. Dupa ziua de ieri as fi bifat inca pe atata. Ieri mi-am petrecut toata ziua facand bagaje pentru toata lumea (mai putin Ubi), pregatind pungi imense pline cu jucarii, mancare, sterilizator si alte accesorii, tot felul de nimicuri strict esentiale, care au avut rolul de a-l cocosa pe Ubi. Ubi care pe langa cele zece drumuri sus jos pret de doua etaje pe scari a trebuit sa se lupte cu aranjarea bagajelor intr-un mod care sa ne permita si noua sa mai intram in masina. Rezultatul: scaunul din dreapta plin pana sus cu o groaza de chestii prinse strategic cu centura de siguranta. Bancheta din spate incarcata cu Chiti, David si la mijloc, inghesuita ca o sardea: eu. O parte din drum l-am parcurs cu jumate de fund in aer (nu, nu e gras fundul meu, va provoc sa incapeti si voi intre doua scaune de copii!), dupa care m-am scufundat pana am incaput cu totul pe bancheta si mi-am trasferat picioarele pe cotiera din fata. Imaginea: priceless!

Singurul gand care ma multumeste este ca mai avem o saptamana pana la urmatoarea calatorie de groaza. Deci, plenty of time sa ma obisnuiesc cu gandul.

Mara

Inca un copil al blogosferei, Mara, junioara familiei Fintescu a facut cunostinta, in sfarsit, cu lumea inconjuratoare. Bun venit, Mara! Ca o domnisoara adevarata, s-a lasat asteptata o saptamana, dar din spusele minunatei ei mame, asteptarea a meritat! Pupam proaspetii parinti, Miki si Dan! Sa fiti fericiti!

Papadie si Herodot

Am scris lucrurile pe care le veti citi in continuare (si inca cateva din aceeasi categorie) cu cateva zile in urma, mai exact dupa aflarea rezultatelor la alegerile parlamentare. Initial textul se numea “m-am saturat”. Am vrut sa-l postez in aceeasi zi in care l-am terminat dar imi tot veneau in minte lucruri noi pe care credeam ca trebuie sa le scriu, sa le spun. Am vrut sa-l trimit catre toti prietenii, partenerii mei de business, catre media, catre cat mai multa lume. Apoi, la una din intalnirile mele business, am avut o scurta discutie despre lucrurile pe care eu le scrisesem. Discutia m-a facut sa reanalizez eficienta si utilitatea lucrurilor pe care vroiam sa le fac.

A doua zi am participat la o lunga discutie (tot business) cu un secretar de stat foarte cunoscut. Discutia purtata, ceea ce am vazut pe holurile si in birourile acelui minister, m-au facut sa renunt la intentia mea de a face publice gandurile si framantarile mele, ceea ce am vazut acolo mi-a alungat si ultima speranta ca pot schimba ceva.

Azi, m-am razgandit. Definitiv de aceasta data! “Domnul” presedinte Basescu, prin declaratiile dansului, m-a facut sa inteleg catre ce ne indreptam. A reusit sa alunge din mine si cea mai mica urma de indoiala referitoare la ceea ce am de facut incepand din acest moment! Da, incepand de azi eu am sa arat tuturor ca imi pasa de Romania si de viitorul ei si de viitorul copiilor mei! Eu, azi 14.06.2009 (data la care m-am hotarat sa finalizez acest document), declar razboi deschis nemerniciei, prostiei, minciunii, nepasarii, lipsei de educatie si tuturor celor ce sustin si promoveaza aceste “valori” ridicandu-le la rang de valori nationale!

De ce azi, de ce “papadie si Herodot”? Pentru cei care nu stiu, Basescu (fara domn si fara presedinte, pentru mine acum este un oportunist needucat si fara scrupule), a facut ieri urmatoarea declaratie: “avem nevoie de tinichigii, despre papadie si Herodot, copii pot afla de pe google”. Nu ma intereseaza si nici nu vreau sa presupun, sa interpretez, asa cum se intrec sa o faca toate posturile TV, ce se afla in spatele acestei declaratii dpv al mesajului politic. Pentru mine lucrurile sunt clare! Se vrea ca Romania sa devina o tara de prosti, needucati si manelisti care sa inteleaga cat mai putin, sa le pese si mai putin de ceea ce se intampla in jurul lor, sa nu deranjeze si sa voteze acolo unde li se spune fara comentarii si fara intrebari. Se vrea sa devenim o tara de “necalificati”, o tara populata doar de clasa muncitoare si de taranii “ascultatori”. O tara fara oameni educati, o tara fara cei ce inteleg lucrurile si pot pune intrebari.

Am scos sportul din scoli si l-am mutat Sambata, optional, azi scoatem istoria si stiintele naturii, oare ce urmeaza? Probabil ca urmatoarea miscare va fi introducerea de materii obligatorii de genul “manelele si istoria lor” sau “cum sa ajungi parlamentar European direct de pe terasele din Dorobanti”. Apropos…credeti ca Eba stie ca Herodot nu este un club de fite sau un restaurant?

Ei bine, eu m-am saturat de toate aceste lucruri si vreau sa incerc sa schimb ceva. Stiu ca la fel ca si mine mai sunt multi altii. O sa incerc sa ii gasesc si poate ca impreuna (momentan nu stiu inca cum) vom reusi sa ne intoarcem la normalitate, la civilizatie, la o societate sanatoasa si educata. Va rog pe toti cei care cititi aceste randuri si credeti, simtiti aceleasi lucruri ca si mine, sa le trimiteti mai departe spre cat mai multi romani. Este un prim pas pe care il putem face, trebuie sa ne trezim, trebuie sa le aratam ca intelegem si ne pasa!

Si acum iata de ce “m-am saturat” (puteti, va rog adaugati si apoi trimite mai departe). Trebuie mentionat ca toate cele de mai jos sunt intamplari traite, lucruri vazute de mine si impresii personale.

M-am saturat de un presedinte demagog, mincinos si plin de sine care pe vremea cand era primar general chema la el birou toti potentialii furnizori sau ofertanti in cadrul licitatiilor pentru a “evalua oportunitatea investititei si optimiza oferta”.

M-am saturat de “fata lui tata”, Eba, care a fost o studenta “eminenta” ce ruga anumiti profesori din facultate sa o ajute si pe ea la niste examene. Acum, deh…e mare parlamentar European cu multa experienta in viata, job si politica! M-am saturat si de toti cei care au votat-o si ma intreb….oare acesti oameni chiar nu inteleg ce se intampla, oare ei nu se uita la TV, nu au acces la ziare sau e vorba de nivelul de inteligenta (nu vreau sa jignesc pe nimeni dar am ajuns la capatul rabdarii)?

M-am saturat de doamna ministru de la MTS. Pe langa faptul ca nu are nici cea mai mica legatura cu sportul (asta daca nu or fi adevarate povestile ce spun ca in tinerete a fost dansatoare profesionista prin barurile din Valea Jiului) doamna ministru in timpul ore de program isi sustine partidul in campanie (si pe Eba). Doamna ministru nu are timp sa citeasca, sa discute cu presedintii de federatii sportive pentru a intelege problemele lor (decat daca nu cumva sunt sustinatori ai partidului) dar are timp sa apara la TV zilnic si sa explice ca avem un super presedinte care are o super fata, care fata nu si-a facut campania electorala pe banii partidului, etc… La minister dansa este reprezentata de un secretar de stat, fost mare antrenor, actual prieten cu presedintele Romaniei. Domnul in cauza, este secretar de stat dar va rog sa ma credeti ca nu stie ce este un bilant, ce cuprinde si cand se depune. Nu stie legile acestei tari dar stie sa ameninte ca daca cumva se mai scrie in presa despre problemele ministerului va avea grija sa retraga finantarea acelor federatii care “divulga informatii din casa”!

Apropos de MTS, acolo nu cred ca s-a auzit ca in Romania, la fel ca in UE, fumatul este interzis in locurile publice. Se fumeaza pe hol, se fumeaza chiar si in biroul secretarei domnului de mai sus!

In categoria de mai sus intra si “blonda” de la Turism. Acelasi partid, acelasi presedinte, poate doar relatia cu marinarul sa fie mai apropiata. M-am saturat de plimbarile ei pe litoral cu toate televiziunile dupa ea si de campaniile de promovare a turismului romanesc lansate in Paris (!?!?!?)…

M-am saturat de primul pupincurist al Romaniei (pardon, am vrut sa scriu ministru ). Mic la stat, mic si la integritate, moralitate si verticalitate. Ma intreb daca nu cumva o fi asa mic de inaltime pt. ca sta aproape toata ziua aplecat la cel putin 90 grade in fata “sefului”. Nu intru in detalii in legatura cu gafele facute de acest personaj, multe le stiti si voi, le-ati simtit pe propria piele probabil. Oare ce pacate sa avem de ispasit de ne-am “procopsit” cu un asemenea prim ministru?

M-am saturat de Berceanu si de predecesorul sau Orban acum mare vicepresedinte la PNL. Nici unul nu a reusit sa construiasca vreun km de autostrada in schimb, in ministerul lor este ca in jungla. Credeti-ma am trait-o pe pielea mea, acolo functioneaza doar regula “cine da mai mult” de la portar si pana la ministru. Berceanu acum nu face nimic altceva decat da vina pe Orban. Orban….nu cred ca stia unde e sediul ministerului in ultimul lui an in care a fost in functie. Avea alte treburi printre care si Campania electorala pentru PMB. Mi-a aduc aminte ca dupa ce a pierdut a iesit in media cu un discurs de genul: “cetatenii din Bucuresti au anumite probleme daca nu m-au votat pe mine, nu pot intelege valoarea….” Bine ca nu te-au votat ca altfel luai acasa si sediul ala cu bulina rosie al PMB!

M-am saturat de Tariceanu, primul prim ministru care nu a avut altceva de facut decat sa isi apere partidul si sa se contreze cu presedintele. Mereu cand se intampla ceva grav de care era raspunzator guvernul, Tariceanu disparea. Sunt dezamagit profund si de actualul presedinte al PNL-ului. La inceput chiar am crezut ca poate se va schimba ceva….acum incep sa inteleg ca nu e altceva decat o “domnisoara” in ale politicii sau o noua incercare de a duce PNL-ul acolo unde a fost trimis PNTCD-ul (mult sub pragul minim electoral).

M-am saturat de Mitrea care din sofer a ajuns parlamentar si vicepresedinte PDSR. Stiti cum se mergea la Mitrea pe vremea cand era lider sindical? Cu sacosa…va pot spune eu!

M-am saturat de dna Macovei, aparator al dreptatii si printre altele ministru si presedinte al asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului. Oare isi mai adduce aminte dna Macovei de cea mai mare investitie in IT facuta de vreun minister din Romania? Isi mai aduce aminte de licitatia anulata de vreo 6 ori pt. ca nu castiga cine trebuia sa castige? Isi mai aduce aminte doamna de hartia care consemna adjudecarea licitatiei pe care a semnat-o cu doar vreo 3 zile inainte ca banii alocati informatizarii justitiei sa se intoarca la UE? Bineinteles ca de castigat a castigat tot cine trebuia, chiar daca era pe locul 6 din 7 participanti dupa calcularea punctajului. Chiar daca termenul de implementare si instalare era practic imposibil de respectat (pana la urma s-a terminat totul dupa vreo 3-4 luni de la termenul din oferta!). Vreo 3 participanti au fost descalificati pe motiv ca “afara ploua si voi nu aveti…brichete” (a se citi plicuri albe in loc de galbene!!!). Am lucrat la acea licitatie….a fost vorba de multe milioane de EURO. Acum doamna Macovei cred ca este si dansa parlamentar European….

M-am saturat de oameni bolnavi de genul Vadim sau de analfabeti ajunsi primari de genul Vanghelie. Oare cei care ii sustin si ii voteaza isi dau seama cat rau fac acestei tari, copiilor lor, familiei lor….?

M-am saturat de Becali (asta si din perspective de abonat al clubului Steaua ) si de grandomania lui.

M-am saturat de ministrul IMM-urilor si de cel al Economiei (Videanu). Amandoi nu au nici o legatura cu postul lor. Amandoi tergiverseaza aprobarea documentatiei pentru fondurile structurale si guvernamentale pe care le gestioneaza. Suntem deja in Iunie si nu s-au deschis nici jumatate din “axele” pentru care sunt alocati bani de la UE. De ce? Pentru ca suntem incompetenti 200%! Pentru ca nu ne pasa (pardon de proiectele strategice, alea de la 1 milion in sus ne pasa si acolo ne miscam repede ca trebuie sa se intoarca banii la partid) de cei care au nevoie si pot folosi inteligent acesti bani, nu ne pasa ca suntem ultima tara din Europa la nivelul absortiei de capital venit de la fondurile structurale. Regulile de aplicare sunt facute in asa fel incat nimeni sa nu le inteleaga, informatia nu exista si da….banii se vor intoarce inapoi! Nu pentru ca noi nu ii vrem asa cum spun unii la TV ci pentru ca domnii politicieni nu vor sa faca nimic altceva decat sa-si ajute partidele.

Aceeasi situatie ca mai sus este si la Agricultura. Suntem una din putinele tari din Europa in care fermierii si taranii nu beneficiaza de subventii decat in foarte mici, minuscule procente. Bani de la UE? Deja o parte s-au si intors inapoi pt. ca noi nu am fost in stare sa-i cheltuim (a se citi am uitat de ei….da, da, ati citit bine…si nu am facut reguli pentru aplicare).

La Economie il avem pe Videanu sau domnul “bordura”. Cat a fost primar asta a stiut sa faca…sa schimbe bordurile. Apropos stiti cine a fost administratorul uneia (unora) din firmele lui Videanu cat el a fost primar? Pogea! Da….acum ministru la finante. Cred ca cei ce traiesc in Romania il cunosc bine pe dl. Pogea si au aflat demult de ideile sale “nastrusnice”. Din pacate unele din ele le-a si pus in aplicare… Stiti ce a fost inainte de minister dl. ministru de la Comunicatie si Tehnologie? Economist la Relaxa Mizil . Sunt absolut sigur ca acolo a invatat despre sisteme si infrastructuri IT si de comunicatie, despre aplicatii software….M-am saturat de ministrii alocati doar pe criteria politice ministerelor lor. Nu mai exista competenta, exista doar servitute si loialitate aratata partidului si presedintelui!

M-am saturat de dna ministru de la Educatie. De fapt cred ca dansa este doar ministrul “inovarii” apropos de titulatura intreaga a ministerului – Educatie, Cercetare si Inovare. Atat de multe inovatii a facut…sport nu mai facem, admitere dam pe baza mediilor de la gradinita, la examele de capacitate si bacalaureat subiectele sunt gresite unul dupa altul….etc.

M-am saturat de functionari corupti si incompetenti (a se citi povestea noastra cu Protectia Copilului sector 5). M-am saturat de politia romana care lipseste de acolo unde ar trebui sa fie prezenta dar e foarte activa acolo unde “iese ceva” cat mai usor. Spuneti-mi si mie, va rog, cati politisti ati vazut voi pana acum, de ex., in intersectia Dorobanti cu Stefan cel Mare? Eu trec pe acolo zilnic de cativa ani buni si nu am vazut mai mult de 5…dimineata cand vin dinspre piata Victoriei stau uneori si cate 40 min ca sa reusesc sa trec de aceasta intersectie…

M-am saturat de jurnalistii din Romania, de televiziunile si de ziarele din Romania. De ce? Pai in primul rand pentru marea lor majoritate promoveaza “manelizarea” nationala, incultura si lipsa de educatie si apoi ….va intreb pe voi: cate asa zise “bombe jurnalistice” ati vazut voi duse pana la capat, finalizate? Era o vreme cand urmaream emisiunea dlui Mihai Gadea, acum nu o mai fac. Mi-am dat seama ca unele emisiuni sunt “comandate” si am inteles ca rolul celor ce realizeaza aceste emisiuni este doar acela de a “arunca bomba”. Multumesc, success dar pe mine nu ma intereseaza!

As putea continua la nesfarsit dar este ora 03.30 si in maxim 90 min se trezeste David . Promit insa ca o sa adaug permanent informatii si o sa incerc sa le raspund si sa corespondez cu toti cei carora le pasa, cu toti cei care vad si simt lucrurile la fel ca si mine.

Stiu ca suntem multi si tocmai de acea va rog sa promovati / trimiteti si voi mai departe aceste randuri, sa adaugati informatiile, experientele si parerile voastre. Am spus-o la inceput, inca nu stiu cum putem face ceva concret pentru a schimba cele de mai sus dar cred si vreau ca acesta sa fie un prim pas spre normalitate. Haideti sa le aratam ca noi inteleg, stim, citim si gandim si nu vom cauta papadia si pe Herodot pe google!

Astept comentariile si sugestiile voastre pe blog si pe e-mail.

Radu

Five o'clock

Lumina difuza. Noapte? Zi? Cine stie? Aerul e racoros, curat. Linistea e intrerupta doar de ciripitul pasaretului. E ora 5. O noua zi incepe. Iar eu sunt acolo sa o intampin. Impreuna cu David. Lipit de pieptul meu.

Batjocura de stat - episodul 4

Ieri s-a mai derulat un episod halucinant din telenovela noastra. Daca o mai tinem mult, ajungem la performantele eternului soap opera "The young and the restless". Dar sa revenim la povestea noastra.

Deci ieri ne-am prezentat iar la Primarie, ca sa luam adeverinta emisa in urma anchetei sociale. Adeverinta necesara pentru obtinerea livretului, dupa cum povesteam in episoadele anterioare. Si, aflam cu stupoare, ca nici nu eram obligati sa avem livret!!! Ca era nevoie de o declaratie pe proprie raspundere din partea mea, ca nu vreau livret! Noua ne-a sarit mustarul in clipa aia, si-am intrebat-o pe madame sefa de birou, de ce nu ne-a spus de atunci si de ce ne-a spus la momentul respectiv :"Ori faceti livretul, ori nu va luati banii!"

La care doamna nonsalanta spune: "Ei bine, va spun acum".

Mergem sa luam livretul. Inchis. Doamnele de acolo au program pana la ora 14:00. Program de boierie. La primarie e pana la 16:00. Alea deja sunt sclave acolo. Si nu aud decat: suntem prost platiti, ni s-au luat sporurile, muncim in conditii grele. Vai de mine! Aveti loc aici sa le plangeti de mila....

Luni ne mai ducem o data. Stiu, suntem sado-maso. Dar ce sa facem, nu putem rezista tentatiei!

On the run

Concursul

Sper ca nu ati uitat, aici am pus un concurs. Numele perfect inca nu l-am gasit dar nu ne-am pierdut speranta!Intre timp, am gasit premiul cel mai potrivit! Un colier de la Lola Dream Factory . Fie la alegere, desi va previn ca lista de asteptare e lunga, sau din colectia mea proprie! Astea fiind spuse, inspiratie va doresc!

In cautarea timpului pierdut

Deci zilele mele se scurg unele dupa altele, iar eu nu stiu unde se duc. Se pierd undeva printre atatea schimbari de pampersi, alaptari, plimbari prin cartier, nopti albe sau semi albe, urlete si atatea altele. Am timp si nu am deloc. Am timp sa vorbesc eu cu mine, dar nu am timp sa fac nimic. Imi dedic tot timpul fizic puiului de om si ma desfat cu timpul meu „virtual” care este din belsug. Si uite asa am ajuns sa fac in mintea mea, mai intai cate un sertaras, dupa care cate o etajera, si am ajuns in scurt timp sa dispun de o intreaga „biblioteca”. Plina cu tot ce a clocit creierasul meu in multele ore petrecute cu cupilul agatat de san. Si nu numai.

Asa am ajuns sa am o colectie impresionanta de posturi „scrise” mental pentru blog. Posturi care nu cred ca o sa vada vreodata lumina monitorului, pentru ca deja am inceput sa uit prin ce sertare le-am pus. Sau posturi care deja s-a pus praful pe ele, pentru ca deh, traim in secolul vitezei, si noutatile se invechesc repede. Sau posturi scrise doar pentru mine. Sau.....

As vrea un pic de timp. Vinerea e ziua mea de evadare. Merg la scoala. Si totusi, in clipa in care am iesit pe usa, si mi-am parasit cuibul si pe puiul ce il populeaza, nu imi doresc decat sa ma intorc inapoi. Si atunci nu mai imi doresc un strop de timp. Intotdeauna mi-am dorit ce nu pot avea. Asa sunt eu. Imposibila.

As vrea sa nu mai fiu obosita. Pentru ca sunt la limita epuizarii. Am inceput acum sa dorm mai multe ore pe noapte. As dormi zile intregi, fara sa ma scol. Cu cat dorm mai mult, cu atat imi doresc sa dorm si mai mult. Si iar revin la treaba cu lucrurile imposibile. Ma trezesc noaptea sa imi hranesc puiul, si sunt buimaca. Umblu ca un zombie, rareori mai imi amintesc a doua zi ce am facut peste noapte. Sunt uracioasa, dar iar nu imi amintesc cat de nesuferita pot fi. Din declaratiile tintei mele de peste noapte, cica sunt foarte uracioasa. Am momente ziua, cand daca inchid ochii, adorm instantaneu. Si in acelasi timp, nu cred ca am fost vreodata mai fericita. Ma simt atat de fericita, incat mi se face frica uneori. Ca e doar un vis. Ma uit la omul meu si imi vine sa il strang in brate si sa nu-i mai dau drumul. Ma uit la copiii mei si imi vine sa inghet clipa si sa raman asa o vesnicie. Contemplandu-i in eternitate.

Biluta

Rotund. Perfect rotund.

Tara halucinanta

Stiu ca vin si eu la spartul targului, dar nu inteleg cum de putem trai intr-o tara ai caror cetateni au votat cu un bolnav psihic, un cioban cu rude asasini profesionisti si o pitipoanca de Dorobanti. Sau cu una al carei tata a facut politie politica. Sau cu unul care nu a facut absolut nimic la viata lui. Si exemplele pot continua.

Tara noastra e halucinanta. E o tara unde spiritul civic nu mai poate fi readus la viata, iar castigatorii alegerilor se bucura de parca ar fi fost votati de 80% din populatia tarii. Cand de fapt pentru ei au votat mai putin de 5% din romani. Nu arunc cu pietre, pentru ca nici eu nu m-am dus. Dar ma gandesc serios sa merg in toamna si sa conving cat mai multi, la fel de scarbiti ca si mine sa mearga. Ca prea i-am lasat pe toti handicapatii, agramatii si nemancatii sa decida pentru noi. Si uite unde am ajuns. Dar problema mea este in continuare cu cine sa votam? Mai merita cineva? Nu ma gandesc decat la unul din mandatele trecute, cand spre marea mea disperare, am avut de ales intre un dezastru mare si unul si mai mare. Si cand imi amintesc ca aveam completate actele de emigrare in Canada.

Deci mergem la vot in toamna? Avem pe cine vota? Sau ajungem ca acum noua ani?

Romania, te iubesc!

Noi doi...

...intr-o dupa amiaza linistita, asteptandu-l pe Ubi sa ne scoata la plimbare.

Micul luptator

Batjocura de stat - episodul 3

Va redau mai jos corespondenta pe care am avut-o cu doamna Mariana Nedelcu, secretar de stat in Ministerul Muncii si Protectie Sociale :) pentru a va face si voi o parere despre cum (mai) merg lucrurile in Romania.

Asta am trimis eu: From: Radu Popescu Sent: 2 iunie 2009 13:48 To: office@anpca.ro; cabinetssfm@mmuncii.ro; mariananedelcu@mmuncii.ro; contact@mariananedelcu.ro; asistentasociala@mmuncii.ro Cc: prim5@rdsmail.ro; stiri@antena1.ro; stiri@antena3.ro; martorocular@realitatea.net Subject: Povestea noastra Importance: High

Buna ziua, As dori sa va rog sa cititi cu rabdare povestea de mai jos. Este o poveste reala a unor oameni normali, a unor oameni cu un statul social respectabil, a unor cetateni onesti ai Romaniei in anul 2009. Este doar una din multele povesti care surprind felul in care administratia publica din Romania respecta cetatenii acestei tari, o poveste care ne arata cat de „pro stat” si non european sunt construite legile in Romania.

In data de 31.04.2009, la maternitatea Giulesti, s-a nascut fiul meu David Ioan. El a fost inregistrat in conformitate cu legile in vigoare la serviciul registratura al maternitatii si la serviciul stare civila sector 6. In baza inregistrarilor fiului meu i-a fost eliberat certificat de nastere. Doamnele functionare ne-au comunicat ca in termen de 30 zile trebuie sa mergem la Primaria Sector 6 – Serviciul Protectia Copilului pentru a solicita „negatie” (dovada faptului ca nu beneficiem de alocatie in acel sector) si cu acest document la Primaria Sector 5 – Serviciul Protectia Copilului pentru inregistrarea fiului nostru si solicitarea platii alocatiei. Am obtinut negatia de la Sectorul 6 in aproximativ 15 min.

Trebuie mentionat faptul ca eu si Bogdana, logodnica mea nu suntem casatoriti legal si purtam nume diferite. De asemenea in intretinerea noastra se afla si fetita logodnicei mele, provenita dintr-o casatorie anterioara. Decizia incredintarii ei spre crestere este luata in baza unei hotarari judecatoresti.

Avand in vedere cele de mai sus (si dupa documentari indelungate pe diverse site-uri internet) ne-am luat cu noi toate documentele si ne-am prezentat la Servicul Protectia Copilului sector 5. Documentele pe care le aveam la noi au fost urmatoarele: • Negatie sector 6 • Certificat nastere al fiului meu + copie • Certificat nastere mama + copie • Certificat nastere tata + copie • Certificat nastere sora (fiica logodnicei mele) + copie • BI + Copie BI mama • BI + Copie BI tata • Hotarare judecatoreasca (de incredintare copil in custodia mamei) + copie

In biroul serviciului Protectia Copilului sector 5 se aflau sase sau sapte doamne functionare care pur si simplu stateau de vorba si din cand in cand ieseau pe rand la fumat pe holul institutiei. Am intrat in birou si dupa aproximativ 1 minut in care nimeni nu ne-a bagat in seama le-am comunicat cu voce tare de ce ne aflam acolo. De aici inainte totul a decurs ca intr-o piesa de teatru absurd:

Doamna functionar: „Documentele va rog” Eu: „Buna ziua, poftiti va rog documentele” Apoi 5 minute de verificari si verdictul final: „Mda....nu e bine, nu poate lua alocatie. Nu aveti copie dupa negatie, nu sunteti casatoriti, mai aveti un copil in intretinere si nu aveti livret de familie!” Eu: „Ok, spuneti-mi va rog ce trebuie sa facem pentru ca fiul nostru sa beneficieze de alocatie” Doamna functionara: „Domnule, nu auziti bine? Nu se poate, e complicat in cazul dumneavoastra, legea nu prevede asemenea cazuri” Intr-un final dupa inca 10 minute de parlamentari ni s-a comunicat ca trebuie sa vina cineva acasa la noi pentru o ancheta sociala, dupa care in baza acelei anchete, completam o cerere, o depunem la Serviciul Protectia Copilulul sector 5, daca este aprobata mergem cu aceasta cerere la Serviciu Stare Civila sector 5 unde ni se va elibera livret de familie, apoi ne intoarcem la Protectia Copilului si solicitam din nou alocatia!!!!

De atunci au trecut aproape 2 saptamani, ieri pe la ora 10.00 cand nu era acasa decat menajera a venit un domn in varsta si foarte ponosit pentru ancheta sociala. Menajera m-a sunat, am vb cu domnul la telefon si l-am chemat azi la ora 10.00 (intre timp ne-a propus sa completeze dansul o declaratie si sa semneze menajera pe ea, asta ca sa nu ne mai deranjeze si in ziua urmatoare!?!?!?!). A venit, a doua zi, pe la ora 11.00 si concluzia a fost ca exista deja un livret de familie (cel al Bogdanei din casatoria anterioara), acolo este trecuta cea mica si tot acolo trebuie trecut si baiatul nostru! Trebuie sa ne prezentam la Serviciul Protectia Copilului sector 5 peste 10 zile sa ridicam rezultatul anchetei sociale, apoi la Starea Civila sector 5 pt. completarea livretului si apoi inapoi la Protectia Copilului si la dl. primar al sectorului 5 care trebuie sa analizeze documentatia......Dupa care in aproximativ 4 luni primim alocatia.....

In fine, probabil ca deja ati obosit si nu sunt foarte sigur ca ati inteles exact traseul pe care trebuie sa il parcugem pentru a obtine un drept garantat de lege pentru fiul nostru.

De fapt aceasta este si ideea....Sincer, eu personal am decis sa renunt la alocatie dar vreau sa va comunic prin acest mesaj ca voi face tot ceea ce pot pentru a informa cat mai multe persoane care este modalitate in care legea se aplica in Romania anului 2009, care este modalitatea in care statul si Ministerul Munciii si Protectie Sociale (si autoritatile locale ) respecta cetateanul roman. Care sunt modalitatile (unele din ele specificate inclusiv in normele de aplicare ale legilor in vigoare) prin care statul incearca sa NU ACORDE DREPTURI LEGALE cetatenilor sai, sa nu plateasca bani de la buget pentru protectia cetatenilor ci doar pentru plata salariilor unor functionari incompetenti, indolenti, ilogici si agramati!

Nu astept ajutorul dumneavoastra pentru rezolvarea problemei, astept feedback-ul dumneavoastra, astept ca cineva sa ia atitudine, sa sustina cetatenii si drepturile acestora la fel ca in orice alt stat european, la fel ca in orice alta societate civilizata! Multumesc, Radu Popescu

Acesta este raspunsul primit:

From: Mariana Nedelcu [mailto:mariananedelcu@mmuncii.ro] Sent: Wednesday, June 03, 2009 6:22 PM To: radu.popescu@vertical4.ro Subject: FW: Povestea noastra Importance: High

Stimate domn, Am primit mesajul dumneavoastră și vă mulțumim pentru aspectele pe care ni le-ați prezentat. Vă precizăm totodată, că aspectele sesizate de dumneavoastră țin de modul în care autoritățile locale și serviciile publice pe care acestea le coordonează, înțeleg să asigure comunicarea cu cetățenii și să se implice în soluționarea problemelor acestora. De altfel, ați putut face chiar dumneavoastră o comparație între cele 2 sectoare ale municipiului București cu privire la modalitățile de soluționare a cererilor. Autoritățile administrației publice locale sunt autonome și nu se află în subordinea sau coordonarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, fapt pentru care organizarea serviciilor publice este atributul exclusiv al acestora. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin Agenția Națională pentru Prestații Sociale și respectiv agențiile teritoriale pentru prestații sociale asigură plata drepturilor de alocații și indemnizații, însă instrumentarea solicitărilor se realizează la nivelul primăriilor de domiciliu, acestea fiind mai ușor accesibile pentru solicitanți. La nivelul municipiului București există o singură agenție pentru prestații sociale, iar depunerea cererilor la această unică locație ar îngreuna foarte mult activitatea personalului și ar întârzia acordarea drepturilor. Din perspectiva reglementărilor legale acestea sunt elaborate pentru a veni în sprijinul cetățenilor și sunt în conformitate cu aquis-ul comunitar. Este adevărat că sunt situații pentru care nu există reglementări speciale, legea acoperind poate 90- 95% din spețele posibil de întâmpinat în aplicarea practică. Dar și pentru excepții există soluții, dacă în cadrul serviciilor publice personalul are pregătirea necesară și dedicarea necesară mai ales în acest domeniu extrem de sensibil al asistenței sociale. În ceea ce privește situația dumneavoastră specifică vă precizăm următoarele: 1. Alocația de stat pentru copii se acordă în temeiul Legii nr.61/1993, pe bază de cerere completată şi semnată de reprezentantul legal al copilului, însoţită de originalul şi copia certificatului de naştere al copilului şi a actului de identitate al reprezentantului legal, precum şi de documentele din care să rezulte situaţia juridică a copilului faţă de reprezentantul legal, şi de orice alte documente justificative, după caz. Documentele justificative sunt reprezentate de livretul de familie și, după caz, de hotărâri judecătorești care atestă situația juridică a copilului față de reprezentantul legal, documente care atestă un grad de handicap etc. În cazul copilului dumneavoastră, reprezentantul legal este mama având în vedere că nu există alte documente care să ateste că acesta este și în îngrijirea dumneavoastră. Cererile pentru stabilirea alocaţiei de stat pentru copii şi actele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a acestui drept se depun şi se înregistrează la primăria pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz, reprezentantul legal al copilului. Prin urmare, cererea completată și semnată de mama copilului, împreună cu copia actului de identitate al mamei, copia certificatului de naștere al copilului și a livretului de familie, în situația în care acesta există, însoțite de originalele respectivelor documente, trebuiau depuse la primăria sectorului în care domiciliază mama, conform adresei înscrisă în cartea de identitate a mamei. 2. Deoarece este vorba de un copil nou născut, mama poate solicita acordarea alocației pentru nou-născuți în valoare de 230 lei și trusoul pentru nou-născuți, în valoare de 150 lei. Aceste prestații se pot solicita, pe bază de cerere, ori de la primăria pe a cărei rază s-a născut copilul, ori de la primăria de domiciliu a mamei. Dacă se optează pentru solicitarea prestațiilor de la primăria de domiciliu a mamei atunci se solicită negație de la primăria unde a fost înregistrată nașterea copilului. În situația în care doriți mai multe lămuriri cu privire la drepturile pe care le puteți solicita pentru copiii dumneavoastră, vă rugăm să ne contactați la telefon 021 315 71 43.

________________________________________ From: Mariana Nedelcu [mailto:mariananedelcu@mmuncii.ro] Sent: 3 iunie 2009 12:05 To: 'asistentasociala@mmuncii.ro' Subject: FW: Povestea noastra Importance: High ROG RASPUNS URGENT!!!!!!!!!!!!! Ana te rog pt doamna grecu

Cam asta ar fi pe scurt. Concluzia? Multumiri doamnei secretar de stat pt. ca ne-a raspuns si.... eu nu ma opresc aici, am sa merg mai departe. Am sa incerc, atat cat pot, sa schimb ceva din batjocura cu care suntem tratati de clasa politica si administrativul din Romania. De acea, va rog, transmiteti si voi mai departe catre cei pe care ii cunoasteti "povestea noastra". Promit sa va tin la curent cu evolutia :)!

Primul zambet

Daaaaa! L-am prins!

Riding

Multumim Ruxel pentru idee, pentru ca ne-a imprumutat bicicleta Biei si ne-a trezit apetitul. Noi suntem si cu roti ajutatoare, dar promitem sa scapam de ele cat mai repede!

Are mama o fetita....

Batjocura de stat - episodul 2

Repede, repede, ca nu stiu cand mai prind eu cinci minute asa libere! Apropos, nu stiu ce e cu cupilu' meu, da' cand stau numai eu cu el acasa:

• nu doarme decat cate cinci minute si alea pe apucate si iepureste cu un ochi intredeschis, si colac peste pupaza la mine in brate
• vrea sa suga non stop, pana ajung si fac rani dupa vreo sase reprize din astea in sase ore
• doreste atentie exclusiva, ceea ce se traduce prin :"mami, tu nu ai voie sa te duci nici la veceu, ca eu vreau sa stai cu mine". asta in traducere libera, pentru ca in limbajul domnului suna a oracaiala crizata.

Cand sta tasu' cu el, alta mancare de peste! Doarme domnisorul blana! Cate doua trei ore legate. Singur in patut! Eu de ce nu primesc asa tratament? Ca eu merit! Ca eu sunt sursa aia mocca de mancare! In fine, ca sa revenim la subiectul acestui post. Deci ieri, si-a facut aparitia Maria-Sa, ilustrul asistent social, insarcinat cu ancheta sociala, aia de care v-am spus aici. Bineinteles ca noi nu eram acasa. Nici Radu, nici eu, si bineinteles nici bebe. Dar era my lady, menajera. Care s-a apucat sa ii ofere informatii, ca omu' a zis ca lasa ca nu-i nevoie de nici unul dintre noi, daca doamna care face curat poate sa i le furnizeze. Radu l-a luat la telefon la trei-pazeste, ca era totusi frumos sa ne anunte si pe noi macar cu cateva ore inainte, sa fim si noi acasa. Logic nu? Si de bun simt as adauga eu. Plus ca nu e ancheta din alea de sa vina omu' in vizita supriza, sa prinda pe x ca maltrateaza copilu sau cine stie ce treaba din asta nasoala. Mai vorbeste omu si cu mine, imi citeste ce a scris el in formularul de ancheta, imi zice ca o sa semneze menajera pentru mine ca e ok si asa (WTF?????!!!) si ca in zece zile sa ma duc inapoi la muierile alea, sa imi dea adeverinta semnata de dom primar Vanghelie, aka "Care este", cu care sa ma duc la primarie, unde sa mi se elibereze Livretul de familie, cu care sa ma intorc inapoi la muieri, si in sfarsit, sa intru in legalitatea aia ca de om casatorit, si sa pot sa cer drepturile banesti ale plodului. Alea care vin la cinci luni dupa ce ii tai motul copilului in cel mai bun caz. Dupa alte cinci minute, ma mai suna o data, si imi spune (de data asta menajera) ca stai ca e problem, ca s-a prins omu’ ca mai e un copil prin casa, asa ca mai vine si maine sa se converseze si cu mine. Ok, zic eu, in gand, macar vorbim si noi cu el, si semnez eu pe hartie, ca nu eram deloc satisfacuta la gandul ca a semnat altcineva pe hartia aia.

A doua zi, vine Nea Caisa, imi arata hartia, „uite asta e, Bogdana” (oau, ce ne tutuim!). La intrebarile noastre foarte pertinente:” De ce suntem singurul sector in care trebuie sa existe bataia asta de joc? Nu am primit decat lectia invatata pe de rost cu: „astia sunt pasii eu nu am ce face. Daca nu va convine, faceti plangere.” Pentru ca da, doamnelor si domnilor, suntem singurul sector din orasul asta de cosmar, in care domnu’ Vanghelie aproba personal fiecare alocatie care se da! La ce trebuie aprobare pentru un drept care este din nastere legiferat??????

Acuma, noi nu ne lasam, mergem mai departe, unde mai departe nu stim, dar noi nu ne lasam. Ca asemenea bataie de joc nu am mai vazut! Radu a scris prin mai multe locuri, poate-poate pe viitor s-o schimba ceva. Stiu, visez, nu?